îmbobocire
română
Etimologie
Din a îmboboci.
Pronunție
- AFI: /ɨm.bo.bo'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului îmbobocire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | îmbobocire | îmbobociri |
| Articulat | îmbobocirea | îmbobocirile |
| Genitiv-Dativ | îmbobocirii | îmbobocirilor |
| Vocativ | îmbobocire | îmbobocirilor |
- acțiunea de a îmboboci și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.