épouvanter

franceză

(français)

Etimologie

Din latină populară *expaventare < latină expavere. Confer italiană spaventare.

Pronunție

  • AFI: /e.pu.vɑ̃.te/


Verb

  1. a înfiora, a înspăimânta

s'épouvanter

  1. a se înfiora, a se înspăimânta

Cuvinte derivate

  • épouvante
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.