Un toporaș

Cufundat în suvenire
    Pe câmp verde mă primblam
Și cu trista mea gândire
    În trecut mă întorceam.

Cum la chinurile-amare
    Din trecut mergeam gândind,
Pintre iarbă o mică floare
    Văzui vesel răsărind.

Și perdut în cugetare
    Toporașul am sdrobit
Dar deoadată cu 'ntristare
    L-am cules și l-am privit

Toporaș sărmană floare
    Spune, cum ai meritat
Așa tânăr în pcioare
    Fără mil' a fi călcat?

L'al meu pept, floare uscată
    De acum afl'un adăpost
Căci ca tine sfărâmată
    A mea inimă a fost

Zâmbea veselă și jună
    Viața dulce când perdui,
Cu'a mea inimă 'mpreună
    Biată floare plângi și tu!