Un preot cuvios

Un preot cuvios
Odată spovedea
Un crai religios,
Și astfel îi vorbea:
"Ajută, domnul meu,
Pe câți săraci găsești,
Căci chiar pe Dumnezeu
Într-înșii îl cinstești.
Știi ceea ce-a grăit
Al lumii ziditor,
Că cerul e gătit
De moștenire lor."
„O! dacă e așa, răspunse mulțumit
Acel spoveduit,
Nici o grijă să n-ai, cuvioșia-ta;
Căci bunul Dumnezeu de mă va ajuta,
Eu îți făgăduiesc
Pe toți supușii mei de rai să-i pregătesc."

Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.