Te duci... (Iosif)

Te duci și, cum zâmbești nepăsătoare,
M-abat din cale și mă simt murind...
Pierdut spre tine brațele-mi întind
Ca-n urma unei viziuni fugare, —
Dar nu mai pot în ele să te prind.
Te duci — și ca o umbră rătăcită

Te voi dori în zilele pustii,
Te voi striga în nopțile târzii,
Și-n veci voi plânge vârsta fericită
Când nu știam ce-nseamnă a iubi!
O, dulce fericire risipită!

De ce-ai venit și pentru ce-a fost scris
Să-mi schimbi tu viața-n iad și-n paradis?
Te duci și simt pe fiece clipită
Că pierd în tine cel din urmă vis...