Stelele

De la mine pân la tine
Numai stele și lumine!

Dar ce sunt acele stele?
Sunt chiar lacrimile mele

Ce din ochii-mi au zburat
Și pe cer s-au aninat

Cum se-anină despre zori
Roua limpede pe flori!...

Vărsat-am multe din ele
Pentru soarta țării mele!

Multe pentru cei ce sânt
Pribegiți de pe pământ!

Multe lacrimi de jelire...
Iar de dulce fericire

Ah! Vărsat-am numai două,
Și-s luceferi amândouă!

Sevilia, 1853
Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.