Stâlpii de telegraf
Am pironit în cuie nalte drumul
Să n-o pornească razna-n porumbiști -
Catarge ancorate cu duiumul,
Ce toate fug numai când tu te miști.
Întindem rămurișuri de rețele
Și în amurg rodim cu soare-aprins...
În toamnă înfrunzim cu rândunele:
Un fel de frunze negre cu piept nins.
Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.