Spre Bucovina
Suceava-n zări s-a luminat deodată ...
Învăluiți în slava ei curată,
Ei merg cântând, cu frunțile senine.
Tăceți adânc! Pășiți ca-n sfinte-altare!
Să nu-L treziți din visuri seculare,
Să-și vadă sfântul cuib pe mâini străine...
Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.