Show room
de la etaj
privești
raftul de praf și
zilele care-au fost
uneori
mă întrebi
daca sînt potrivite
mănușa vine
bine
din cer
parcă nici n-ai ști
trupul meu de
carton
cum
te-ascunzi în
peștera ta
coliva s-a spart
ochiul gol
dintre gratii
desprins a zburat
ca o nucă-n
perete și
vioara întîi
fără corzi
împletite
s-a scurs
în vocea copiilor
străzii
Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.