Septemvrie II

O foaie se desprinde din crâng și calendar;
De-un an o așteptase Septemvrie ca dar.

Tot ce legat fusese, de-acuma o să zboare.
Lumina e mai caldă, deși e mai răcoare.

Culorile învie pe moartea frunzăturii,
Dând farmecu-nfloririi declinului naturii.

Și tremurând în vântul ce-o smulge și-o ridică,
O pasăre de aur e frunză cea mai mică.