Rugăciunea (Lermontov)

În clipe de amărăciune
Când scârba mă cuprinde,
De-o mângâioasă rugăciune
Eu îmi aduc aminte.

Ș-o putere-nviitoare
Dintr-însa îmi răsună
Și o simțire alinătoare
Cu dânsa împreună...

Parcă dai jos o greutate
Când grijile-ncetează,
Nădejdi, credințe-apropiate
Viața-ți luminează...

Iunie 1910
Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.