Reflux

Amarele, profundele tăceri
Au ucis ziua de ieri.
Steaua, victoria, dragostea mea
Cine le fură, cine le bea?

Ah, aprindeți corabia.
Frângeți catargul și sabia,
Ne-amenință tot mai nebun
Nebiruitul, mărețul taifun.

Universul e văduv de bucurii.
Plecară cele din urmă copilării,
Cele din urmă povești.
Nici lămâița nu mai e la ferești.

Pentru ce să cutremurăm țărâna
Dacă ne putrezește mâna!
Pentru ce se invocăm cerul
Dacă nu ne aude misterul!

Propun o sinucidere generală
În costume de gală.

Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.