Priveam cântând

Priveam cântând... în jurul meu viața
Își aruncase haina răpitoare
De cer, de nori, de glie, de izvoare
Pe visul meu și, arătându-și fața,

Îmi spuse vesel: vezi, sunt dimineața
Cu tot ce poate să te infioare,
Cu râvnă, doruri, cu lumină, soare,
Cu zări ce-alungă ’n depărtare ceața...

...Și sunt a ta... încrede-te în mine,
Îmi simte brațul: oare nu e tare ?
— De câte ori te-a legănat pe tine! —

Iar sânu-mi: nesfârșita-i palpitare
Învie clipa care, mândră, vine
Să-ți dăruiască înc’o sărutare...