Ploae
Azi cerul meu e fâr’ de nici o stea...
Ca nourii pierduți în munți pe creste,
Plutesc de-asupra-mi clipele aceste
Și plouă gânduri pe ființa mea...
I-o amintire ’n fiecare nor,
Ce-și mișcă fantazia ei de aburi,
Și plânge plânsul ploilor în jghiaburi
Din ce în ce mai trist și mai sonor...
Azi cerul meu e făr’ de nici o stea
Și plouă gânduri pe ființa mea...
Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.