Pe-un album

Petrec cu ochii-ntreaga carte
Și cu privirea mea umilă
Comorile eternei arte
Le văd pe fiecare filă...

Cum se strecor atâtea rânduri
Cu-nțelepciune de viață,
Le recitesc și-mi zic pe gânduri:
„Tu nu poți da nici o povață!”.

Un cântec doar de s-a alege
Din toată lunga ta corvoadă,
Copac bătut de-a firii lege,
E floarea singura ta roadă...