Pe căĭ, în fund de codru, sub creanga'n drum plecată,
Noĭ haĭdem singuratecĭ mînaţĭ de-acelaşĭ gînd
Să ascultăm sub stîncă izvorul îngînînd
Din ce în ce maĭ dulce povestea-ĭ fermecată.
Şi dînd uĭtăreĭ lumea de rele'mpovorată
Noĭ haĭdem singuratecĭ mînaţĭ de-acelaşĭ gînd
Pe căî, în fund de codru, sub creanga'n drum plecată.

Vom sta pierduţĭ alăturĭ pe malul apeĭ sure
Şi ne 'nţeleşĭ de nime ĭubindu-ne în vecĭ,