< Pagină:Poesii (1888-1894).djvu
Această pagină a fost verificată
ARTUR STAVRI
Prin stîncĭ curg ape de izvor, —
Și’n spumă ele-șĭ cînt’un dor
Nemîngîiet;
Noĭ fermecațĭ de glasul lor
Vorbim încet…
Și’n spumă ele-șĭ cînt’un dor
Nemîngîiet;
Noĭ fermecațĭ de glasul lor
Vorbim încet…
Eŭ caut sfîntul răsărit
Al unuĭ basm făr’ de sfîrșit
De-acu ’nainte
Și aflu că ne-am fi iubit
De cînd țin minte.
Al unuĭ basm făr’ de sfîrșit
De-acu ’nainte
Și aflu că ne-am fi iubit
De cînd țin minte.
Tu-mĭ spuĭ drăguțele poveștĭ
De sburătorĭ, de ’mpărăteștĭ
Innamorărĭ —
Și eŭ le-ascult că le ’nfloreștĭ
Cu sărutărĭ…
De sburătorĭ, de ’mpărăteștĭ
Innamorărĭ —
Și eŭ le-ascult că le ’nfloreștĭ
Cu sărutărĭ…
***
De-asupră-ne cad umbre sure —
Și-ĭ dulce liniște ’n pădure
Ca ’n țintirim…
Tacĭ…; ca să nu gîndeștĭ aiure
Să nu vorbim.
Și-ĭ dulce liniște ’n pădure
Ca ’n țintirim…
Tacĭ…; ca să nu gîndeștĭ aiure
Să nu vorbim.
— 38 —
Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.