NOCTURNĂ

Prin nucii din vie,
pe plopii din zare murea asfințitul,
și-n mine murea,
și-n geamul ferestrii deschise
pe vise.
În toamnă târzie,
în luna Brumar,
când frunze luându-și răvașe de drum
au aripi de vânt,
și zboară ca păsări acum,
la pământ.

De la cules, atare ori,
venea
un cântec vechiu, un cântec vechiu
de dor, de jale,
plângând aleanul tuturor,
agale.
Și glasuri de fete cu umbra veneau,
și scârțâia pe caldarâm
un car
pe dealuri cu lună,
pe-urcușuri ninse cu var.

Visam în noapte... visam...
De ce deodată m-am trezit
străin
în locul unde am crescut
tovarăș altor vremi?
Mă minunam
de parcă ieri sosisem ici pe lume.
Și-am auzit afară
ca-n mersul de șoareci în noapte venind,
și-am tresărit
uimit.

Pe scara de piatră ce urcă-n pridvor,
recunoscui
un neam întreg.
Cu cât priveam
necunoscuții-i cunoșteam.
Erau precum fusesem:
copil, băiat, flăcău...
tot ce-a trăii odată,
tot ce-a pierit de mult.

Cu fețe albe ca de morți, cu vii priviri
tăcuți veneau:
cei mici în frunte, cu ochii mari,
cu plete lungi cum le purtam
pe-atunci.
Zâmbeau cei mici,
și după ei
mai gânditori pășeau cei mari
spre mine.
«Tot țintirimul meu de morți
adânc îl port
în fund de suflet îngropat».

— Strigai de spaimă — «Ce-ați venit»!
Nimic n-au spus,
Cu ochi mirați priveau cei mici
nevinovat și lung.
«Ce vreți? răspundeți!“ am țipat.
Nimic n-au spus,
dar ochii lor simțeam cum mă
străpung.
De groază mută, am șoptit:
«Pieriți, pieriți...»
Nimic n-au spus,
dar pașii lor mărunți în depărtări
i-a dus.

În toamnă, târziu,
în luna Brumar,
când frunzele joacă-nvârtite pe drum
cu vântul în horă cu ele,
am priceput:
veniseră să-și ia răvaș de drum,
să plece și ei cu frunzele moarte,
departe, departe...

Și m-au lăsat singur acum,
ș-un aprig dor m-a înjunghiat,
un dor de ducă după ei, —
după copiii ce s-au stins în mine,
să plec în noapte, să plec...

În vie,
în geamul fereștrii închise,
și-n mine,
amurgul murise.
De la cules, din când în când,
un cântec vechiu, un cântec vechiu
venea plângând...
Adus de vânt, în vânt adie
pierind în vânt.
Și singur stau
străin, visând.