La mormîntul lui Gr. Romalo

Încă o rază care se stinge
Din cerul nostru întunecat !
Inima noastră amar te plînge,
O ! dulce frate înstrăinat !

Martir iubite a libertăței,
Tu mori departe de-al tău pământ !
Mori trist pe țărmul străinătăței,
Și noi te ducem l-al tău mormînt !

O ! dormi în pace pe-aceste maluri,
Îngînat dulce, ca-n vis ușor,
De glasul mărei purtat de valuri,
De glasul nostru uimit de dor.

O ! zbori din lume, zbori fără jale,
Suflete blînde ! suflet senin !
Căci noi vom spune patriei tale
Cît ai dorit-o pe țărm străin !

Cît vom fi încă purtați prin lume
De valul vieții, de-al soartei vînt,
Vom șopti jalnic dragul tău nume
Ca un Adio l-al tău mormînt !

Constantinopoli, 31 mai 1849

Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.