La amantă
Ca zeii de ferice acela mi se pare
Ce-mpins de soarta-i bună nainte-ți va veni
Și dulcele-ți accente, divina ta cântare
Ce-mpins de soarta-i bună nainte-ți va veni
Și dulcele-ți accente, divina ta cântare
D-aproape va-auzi.
Iar fața ta ridentă asupra lui când cată!…
Ca un columb se bate în piept inima mea,
Și vocea mi se stinge, rămâi extaziată
Iar fața ta ridentă asupra lui când cată!…
Ca un columb se bate în piept inima mea,
Și vocea mi se stinge, rămâi extaziată
Pe loc cât te-oi vedea.
Se leagă a mea limbă și repede, subțire
Un foc prin vine-mi curge, se varsă ca fiori;
Mi-e negură vederea, auzul vâjâire,
Un foc prin vine-mi curge, se varsă ca fiori;
Mi-e negură vederea, auzul vâjâire,
Și reci mă trec sudori.
Ca varga toată tremur, îmi simt a mea pieire,
Sunt palidă ca spicul când cade la pământ,
Rămâi fără suflare, rămâi fără simțire
Sunt palidă ca spicul când cade la pământ,
Rămâi fără suflare, rămâi fără simțire
Și moartă toată sânt.
Ci totul să cuteze se iartă la sărac.
Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.