Ionașcu-Vodă

"Robi să nu se facă! Nu voi să mă-ncurc!
Peară tot ce-i turc!"
Astfel Ionașcu-Vodă poruncește.
Zbârnăie săgeata, și funebru-i cânt
Acordat în vânt,
Șuieră prin carne ș-apoi amuțește!

"Stați! Destulă treabă! —țipă un ciocoi,
Stolnicul Moroi,
Aducând cu sine p-un vizir sau pașă,
"Doamne! — cătră vodă zice umilit—
Focu-i potolit,
Să deschizi acuma și punga vrăjmașă!

Seraschirul ăsta, ca să nu-l omori,
O să-ți dea comori:
Gălbenași de aur parcă rupți din soare!..."
Domnul în urgie strigă: "Măi fărtați!
Dracului să-i dați
Turcul și ciocoiul p-o spânzurătoare!"

Și pe când armașii p-amândoi în sus
Cioarelor i-au dus,
Zise vodă cătră ceata-i voinicească;
"Cine vrea să scape țara de năcaz,
Fie bun viteaz
Și la banul naibei să nu se gândească!"

Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.