Hora de la Mircești

— Leleo, ce tot zăbovești
Prin lunca de la Mircești?
   Leliță, leliță.
Că e lunca numai floare
Și de minți fermecătoare
   Leliță, leliță.
Ori ți-ai pierdut cărărușa
Prin vale pe la Brândușa?
   Leliță, leliță.
Ori ți-ai frânt vreun picior
În desiș la Perișor?
   Leliță, leliță.
— Ba, c-am fost, măi frățioare.
În valea cu lăcrimioare.
   Bădiță, bădiță
S-ascult o privighetoare
Și să-mi pun la sân o floare
   Bădiță, bădiță.
— Lângă vale, sus pe-un fag
Cântă-un gangurel cu drag,
   Leliță, leliță.
Nu cumva l-ai ascultat
Și el mintea ți-a furat,
   Leliță, leliță.
— Ba, c-am fost, măi frățioare,
La Fantul cu trestioare
   Bădiță, bădiță,
Ș-am rupt trestie din el
Să alung cel găngurel
   Bădiță, bădiță
— În cea baltă de la Fant
Este-un șarpe cam berbant
   Leliță, leliță.
Nu cumva tu l-ai călcat
Și de pulpă te-a mușcat
   Leliță, leliță.
— Ba, c-am fost în aluniș
De-am rupt vargă din desiș
   Bădiță, bădiță.
Și cu ea m-am apărat
De cel șarpe blestemat
   Bădiță, bădiță.
— Prin desiș cu frunza verde
Unde urma nu se vede
   Leliță, leliță.
Șade-un mândru păunel
Nu te-ai întâlnit cu el,
   Leliță, leliță ?
— Ba, bădiță, l-am zărit
Și pe loc i-am dăruit
   Bădiță, bădiță,
Vărguța și lăcrimioara
Trestia și inimioara
   Bădiță, bădiță!