Fuga
Ai cal bun, ai cal voinic,
Deagă, să fugim, mi-ai zis;
Tu-mi dai mâna, te ridic,
Calul zboară ca un vis,
Calul zboară ne’ncetat,
Ca un arc s-a descordat;
Am cal bun, am cal voinic.
Munți și codri la pământ
Se aștern din fugă, zbor,
Calul nostru-n urma lor
Saltă, zboară ca un vânt,
Și zburând neîncetat,
Rând pe rând din zbor se abat
Munți și codri la pământ,
Înainte, ne e scris
Fericire, și-amândoi
Fugărind același vis,
Luna fuge după noi,
Și fugind neîncetat,
Din adâncul înstelat
Curg lumini de paradis.
1890
Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.