Fuga

    Ai cal bun, ai cal voinic,
    Deagă, să fugim, mi-ai zis;
    Tu-mi dai mâna, te ridic,
    Calul zboară ca un vis,
    Calul zboară ne’ncetat,
    Ca un arc s-a descordat;
    Am cal bun, am cal voinic.

    Munți și codri la pământ
    Se aștern din fugă, zbor,
    Calul nostru-n urma lor
    Saltă, zboară ca un vânt,
    Și zburând neîncetat,
    Rând pe rând din zbor se abat
    Munți și codri la pământ,

    Înainte, ne e scris
    Fericire, și-amândoi
    Fugărind același vis,
    Luna fuge după noi,
    Și fugind neîncetat,
    Din adâncul înstelat
    Curg lumini de paradis.

1890

Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.