Eldorado (Poe, Emil Gulian)

Vesel gătit,
Cavaler strălucit,
Prin soare, prin umbră, a umblat,
Un cântec cântând,
Mereu căutând,
Un Eldorado demult visat.

Dar îmbătrâni
Viteazul — și
Pe inima lui încet a-nserat —
Fără să găsească
Zare pământească
Să semene cu Eldorado visat.

Puterile câte îl îndrăgiră
Până la urmă îl părăsiră.
Umbra altui pelerin s-a iscat —
«Umbră, spune-mi mie,
Pe unde să fie —
Acel Eldorado demult visat?».

«Peste Munții Lunei,
Dincolo de fundul,
Marii Văi a Umbrei, un drum dezolat,
Mereu galopează»,
Zise Umbra, «cutează —
Dacă întrebi de Eldorado visat».