Dom Paladu în Italia

Finanțul a să vadă țara
Frumoas-a divului Traian,
Unde-a ținut discursuri Smara.
Și-a admirat-o moș Cârțan,

S-a săturat de Karlisbadu,
Ca cică-i prea scump la oțel;
Iar la birt idem; dom Paladu
Dădea doi bani p-un mititel!

La Nenpole sunt macaroane
Ce cresc în pomi, și cu un ban
Poți să mănânci două castroane
Gătita-n unt și parmezan.

Mai sunt în patria lui Dante
Și alt-fel de minunății;
Sunt dame bune și șarmante, —
Vulcani aprinși de patimi vii.

Mai sunt gondole care zboară
Ușor ca niște rândunici
Pe unda ce se înfioară
Și sub lopeți face plici-plici.

În dulci cântări de mandolină
Și-n spuma vechiului Falern,
Pe Tibru ce duios suspină,
Uita-va chinul său etern.

Uita-va tot, tot... bugetul
Pe care-l lasă-n deficit
Taxa pe zahăr, diabetul,
Piciorul cel bătătorit.

Și ascultând murmurul apii,
Și va visa că-i talian
Și succesor da drept al Papii
La scaunul din Vatican.

Finanțule vede-te-aș papă
(că Papă lapte deja ești)
Și să vezi cum de ciudă crapă
Toți cuscrii tăi din Tirchilești!

Cyrane.