Dlui Enășescu

I

Caragiale Cimitir
către
Enășescu Botoșani

Mă Enășescule, tu m-ai rămas,
Și te felicit mort, că nu sunt viu:
Eu m-am trudit o viață ca să scriu;
Tu te-ai făcut celebru într-un ceas.

II

Lui Eminescu

De o vreme Eminescu
Țipă-n bronz un plâns enorm:
Gloria lui Enășescu
Nu mă lasă să mai dorm.

Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.