Descântec de floare

Se iau nouă mingi de câlți, se acoperă rana cu o pânză și se aprind câlții cu care se pârjolește pe deasupra zicând:

Fugi, rujă rujată,
Înapoi te îndărată.
Că de nu ti-ndărăta
Cu foc te-oi înfoca,
Mai mult nu ti-i înturna.
Și cu câlți te-oi pârjoli,
Și în fața lui Ion nu te mai acățâli.

De la astă descântătură
Tu să te strângi,
Și-n fața lui Ion
Să nu te mai aprinz’.
Că dacă ti-i aprinde
Cu apă te-oi stînge.
Și iară cu foc te-oi înfoca
Și nu ti-i mai pute înturna.