Depresie trei
am visul
raspîndit și
telefonul închis am
gesturi
trezindu-ți instincte
mai privești
undeva un
motan adormit
despre care-mi
vorbești cu
silabe stridente
și
zîmbești cînd
melcul trece stingher
și
paginile fug printre
degetele tale cu
miros de nopți nedormite și
gîndul
lipindu-se de mușchii
abdomenului tău
dimineața
Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.