Cin' s-a fript cu ciorbă...

Fratele nevestei unui negustor
A venit odată pe la casa lor,
Zicând că la noapte, mâine, cine știe,
Are gând să plece în călătorie
Și că, prin urmare,
Vrea să-și sărute sora la plecare.

— Ba să nu pui gura pe nevasta mea,
A strigat bărbatul, că intri-n belea!
— Și de ce să nu pun gura, măi cumnate,
Când știi că mi-e soră și că eu i-s frate?
— Poți să-i fii și tată! zise omul scurt, —
Cin' s-a fript cu ciorbă suflă și-n iaurt.