Cântecul de leagăn

Nani, nani, dormi,
odorașul scump,
al mamei odor,

În culcușul tău,
de vise cerești
legănat ușor!

Îngerul duios
peste fruntea ta
s-apleacă zâmbind,

Ș-aripa-i de-argint
pe-ai tăi ochișori
Îi flutură blând.

Nani, nani, dormi,
dormi netulburat
căci mama va sta,

De-a dragul privind
rumenele fragi
pe gurița ta.

Iat-o s-a deschis,
iat-o iar s-a strâns
plăpându-l boboc

Un trandafiraș
vesel zâmbitor
l-al soarelui foc!

Spicele de grâu
parcă moțăiesc
din cap lenevos;

Colo-n stejăriș
fâlfăie-n văzduh
fragedul miros,

Noaptea-ncetinel
Învălește tot
de jur-împrejur,

Galeș adiind
suflu-i răcoros
c-un tainic susur.

Paserea pe somn
Ș-asterne-nchizând
ochiul cel zglobiu,

Iar cernitul corb
s-ascunde pitiș
În zidul pustiu.

Din ascunzători
ies la lilieci,
zburând în târcol,

Și din când în când
al bufniței glas
cobește a gol

Dormi, puiuțul meu,
de luna din cer
privit drăgălaș;

Sufletu-ți în trup
e ca un altar
În sfântul lăcaș!

Somnul tău aș vrea
să fie ș-al meu:
somn nevinovat!

Tu dormi făr’ să știi
al lumii amar
Ș-al vieței păcat!

Nani, nani, dormi,
odorașul scump,
al mamei odor,

În culcușul tău,
de vise cerești
legănat ușor!...

Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.