Cântecele mele (Goga)

Cobor din lumea mea de stele
Și vă petrec filă de filă,
Sărmane cântecele mele,
Îmi vine să vă plâng de milă.

Atâtea strigăte-mblânzite,
De legea ritmului sonoră,
Vă frângeți glasul cumințite,
Ca să-ncăpeți și voi în horă.

Mi-e jale-acum, ca primăvara
De păsări prinse-n colivie,
De lei ce dorm visând Sahara
În cușca din menagerie...

Vă las cu mintea-ndurerată
Și ochii-nchiși pe jumătate,
Mă duc în țara fermecată
A cântecelor necântate...

Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.