Cântec de martie

A fugit din lume faur,
Trist și nejelit –
Cu săgețile-i de aur,
Martie l-a gonit...

Albi plutesc și roșii norii
Peste munți și chei,
Parcă sufletu-aurorii
A rămas în ei...

Gârlele și-ncep fanfara,
Și, pornind șuvoi,
Strigă-n lume: primăvara
A sosit la noi!

Ce gândești la vremuri duse
Și suspini mereu?
Lasă visele apuse,
Suflete al meu!

Uită lumile de stele,
Ce-au căzut pălind –
Bucură-te de acele
Care se aprind...

Ah, ce dulce e povara
Mugurilor noi!
Primăvara, primăvara
A sosit la noi...