Balcic (Ion Pillat, 1940)/Seară pe țărm

Cișmele cântă, marea le răspunde.
Amurgu’și strânge pânzele în port.
De ce ecoul umbrelor pe unde,
În mine când lumina o mai port?

Un singur paltin stă de strajă mării,
Un singur dor și singură o stea.
Mă’mbată vinul negru al uitării
Când toate pier în umbra tot mai grea.

De-acuma ochii stelelor păgâne
Răsar cu înecate licăriri,
De-acuma trec în văluri de cadâne
Prin pacea înnoptării amintiri.