Baba Vișa

Sunt manca morților din sat — mă cheamă
Doar ei să le spăl trupul, n-am copii.
De fața lor adevărată nu mi-e teamă —
Cu mâna mea pe rând îi primenii.

Le fac coliva și-i veghez la noapte
Când primul somn le e așa stângaci...
Vezi — să n-o spui — ei tot mă strigă-n șoapte,
Cu sila îi adorm ca pe sugaci.