Am stat lângă mormânt...

Am stat lângă mormântul ei...
Asemenea unei statui,
Cu brațele încrucișate,
Cu ochii în pământ stătui...

Stă corăbierul trist pe țărmuri
Se uită peste marea lată
Ce-l lasă cerșetor, pe drumuri,
Căci i-a-necat comoara toată...

(Pesta, ianuarie 1845)