Îngerul

Și pe mine îngerul m-a vestit;
fața lui albă durea.
– Nu sunt Maria, nu, i-am șoptit,
nu-i vestea mea.

Iată un ram înflorit,
lui să-i vestești,
dac-ai venit, părăsind
cete cerești.

– Prunc ai să naști, auzii,
și m-am plecat.
Înger, aripi azurii
n-am mai aflat.

Această lucrare se află în domeniul public deoarece drepturile de autor au expirat. Se aplică în Statele Unite, Canada, Uniunea Europeană și în acele țări cu o limită a drepturilor de autor acoperind întreaga viață a autorului acesteia plus 70 de ani. Traducerile publicate ulterior pot fi supuse drepturilor de autor.

Domeniu publicDomeniu publicfalsfals

Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.