În sunetul muzicei

Să facem încă o țigare
Și înc-o poezie,
Ca să-mi fumez orice durere
Și orice bucurie !

Și-n sunetul ce din orchestră
Se sparge-n armonie,
Să zicem la speranțe-adio,
Adio la junie !

Țigarea, însă, se sfârșește,
Orchestra-n fine tace,
Tăcerea naște împrejuru-mi,
Dar nu și dulcea pace !