Patrimoniul mondial UNESCO din Republica Moldova

Patrimoniul mondial UNESCO din Republica Moldova include un singur monument și două obiecte sunt în lista de examinare. Republica Moldova a ratificat Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului mondial cultural în 2002.

Listă

Nr.	Denumirea	Localizarea	Suprafața	Înregistrat	Criterii	Coordonate	Imagine	Note
1187	Arcul geodezic Struve	Rudi, raionul Soroca		2005	ii, iii, vi			Punctele arcului sunt amplasate în mai multe țări: Norvegia, Suedia, Finlanda, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania, Belarus și Ucraina

Obiective din lista de examinare

Lista de mai jos conține monumente sau locuri care se află în examinare și încă nu sunt înregistrate ca patrimoniu mondial.

Nr.	Denumirea	Localizarea	Suprafața	Înregistrarea candidaturii	Criterii	Coordonate	Imagine	Note
5647	Cernoziomurile din stepa Bălțului	raionul Rîșcani, municipiul Bălți		2011	v, ix, x	N47 46 15 E27 52 07
5238	Complexul istoric-arheologic Orheiul Vechi	Trebujeni, raionul Orhei		2007	v, vii	N47 18 20 E28 58 30		Nu a fost aprobat din cauză că partea moldovenească nu a respectat un șir de cerințe privind întreținerea și restaurarea monumentului.

Vezi și

Patrimoniul mondial UNESCO din România

Legături externe

Monumente din RM în Lista UNESCO, site-ul oficial al Ministerului Educației, Culturii și Dezvoltării al Republicii Moldova. Accesat 17 august 2021.
Solurile de cernoziom din Republica Moldova - în patrimoniul UNESCO Arhivat în 26 decembrie 2013, la Wayback Machine.. 17 decembrie 2013.

Colindatul în ceată bărbătească, inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO. 3 decembrie 2013.
România și Republica Moldova întră în patrimoniul UNESCO cu un obicei străvechi: colindatul de ceată bărbătească. 5 decembrie 2013.

Bibliografie

Băieșu, Nicolae. Colindatul în ceată bărbătească – candidat Unesco. In: Revista de Știință, Inovare, Cultură și Artă „Akademos”, 2011, nr. 4(23), pp. 156-160. ISSN 1857-0461.
Buzilă, Varvara. Conferința națională „Convențiile UNESCO În domeniul protejării și valorificării patrimoniului cultural în corelație cu legislația națională a Republicii Moldova”. In: Buletin Științific. Revista de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie (Serie Nouă) . 2009, nr. 11(24), pp. 344-345. ISSN 1857-0054.
Tiron, Ștefan. Punct Geodezic Struve din R. Moldova în Patrimoniul UNESCO. In: Fizica și Tehnologiile Moderne. 2016, nr. 3-4 (55-56), pp. 82-84. ISSN 1810-6498.
Ionică, Pîrvu. Patrimoniul UNESCO – himeră, panaceu sau formă de normalitate? In: PLURAL. History, Culture, Society. 2018, nr. 2, pp. 185-195. ISSN 2345-1462.
Musteață, S. Patrimoniul cultural al Republicii Moldova. Considerații generale. In: ANGVSTIA nr. 17-18, Arheologie, 2014, 273-278

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.