Jean-Baptiste de Lamarck

Jean-Baptiste de Lamarck
Date personale
Nume la naștereJean-Baptiste Pierre Antoine de Monet de Lamarck
Născut[1][2][3][4][5]
Bazentin, communauté de communes du Pays du Coquelicot⁠(d), Franța
Decedat (85 de ani)[5][3][4][2][6]
Paris, Restaurația franceză
ÎnmormântatCimitirul Montparnasse
Cauza decesuluiatac de cord[*]
Frați și suroriPhilippe François de Monet de Lamarck[*][[Philippe François de Monet de Lamarck (French military personnel)|]]
Căsătorit cuMarie Anne Rosalie Delaporte[*][[Marie Anne Rosalie Delaporte |]] (până la )
Charlotte Reverdy[*][[Charlotte Reverdy |]] (din )
Julie Mallet[*][[Julie Mallet |]] ()
CopiiAuguste de Lamarck[*][[Auguste de Lamarck |]][7][8]
Cetățenie Franța
Religieromano-catolic[*]
Ocupațiebotanist[*]
zoolog[*]
universitar[*]
naturalist
cadru didactic universitar[*]
biolog
chimist
meteorolog[*]
paleontolog[*]
malacolog[*]
enciclopedist
scriitor
Limbi vorbitelimba engleză[3]
limba franceză[9]
Activitate
Domeniuzoologie
botanică
geologie
meteorologie 
InstituțieMuzeul Național de Istorie Naturală 
OrganizațiiSociété philomathique de Paris[*][[Société philomathique de Paris (organization)|]]
Academia Franceză de Științe
Bayerische Akademie der Wissenschaften[*] 
PremiiCavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] 
Semnătură

Jean-Baptiste Pierre Antoine de Monet, Cavaler de Lamarck (n. , Bazentin, communauté de communes du Pays du Coquelicot⁠(d), Franța – d. , Paris, Restaurația franceză) a fost un biolog (botanist, micolog, zoolog) francez. El este cel care a inventat cuvântul biologie pentru a desemna știința ființelor vii și apoi a elaborat prima ipoteza despre teoria evoluționistă. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Lam..

Repere biografice

  • 1764 - Urmare a unui accident, este constrâns să părăseasca armata și devine pasionat de botanică, în timpul unui sejur la Monaco.
  • 1779 - Obține notorietate după publicarea cărții sale despre flora franceză și este ales membru în Academia de științe.
  • 1793 - Participă la crearea Muzeului național de Istorie Naturală și nu ezită ca la vârsta 50 de ani, să devină profesor de zoologie, având in studiu, zoologia nevertebratelor.

Supraviețuitor al 4 soții, Lamarck a trăit ultimul deceniu de viață fiind nevăzător.

Teoria evoluționistă

Prima autentică teorie evoluționistă îi este datorată lui Lamarck. În cartea sa "Filosofia zoologică", el emite ideea eredității caracterelor dobândite. Ipoteza, în forma ei originală, rămâne până astăzi controversată din punct de vedere teoretic. Prin metodele geneticii clasice nu a putut fi dovedită, însă descoperirea unor alternative la ereditatea descrisă clasic a deschis noi orizonturi. Este cazul epigeneticii.

Opere (selecție)

  • Flore française (3 volume, Paris, 1778-1805)
  • L'Illustration des genres, (Paris, 1783)
  • Encyclopédie méthodique. Botanique, vol. 1-8, Editura Panckoucke, (Paris, Liège 1783-1808)
  • Recherches sur l´organisation des corps vivantes (Paris, 1802)
  • Philosophie zoologique (Paris, 1809)
  • Système des animaux sans vertèbres (1801, 1815-1822)

Note

  1. Jean-Baptiste Lamarck, SNAC, accesat în
  2. 1 2 Jean Baptiste de Monet de Lamarck, Base biographique
  3. 1 2 3 Autoritatea BnF, accesat în
  4. 1 2 cavaller de Lamarck, Gran Enciclopèdia Catalana
  5. 1 2 Jean-Baptiste Antoine Pierre Lamarck, Brockhaus Enzyklopädie
  6. Jean-Baptiste Pierre Antoine de Monet Lamarck, annuaire prosopographique: la France savante, accesat în
  7. annuaire prosopographique: la France savante
  8. https://www.ac-sciences-lettres-montpellier.fr/academie_edition/sources/index.php?page=academicien_detail&id=41 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.