Rudenie
![]() |
| Dreptul familiei |
|---|
| Căsătoria |
|
Acord prenupțial · Căsătorie Căsătorie morganatică Căsătorie între persoane de același sex Convenția matrimonială |
|
Stări legale similare căsătoriei |
|
Concubinajul · Uniunile civile Parteneriatul domestic |
| Desfacerea căsătoriei |
|
Anularea căsătoriei · Divorțul Partajul |
|
Probleme cu privire la copii |
|
Paternitate · Tăgada paternității Legitimarea minorului · Adopția Interesul superior al copilului Principiul californian Pensie alimentară Tutelă · Curatelă · Consiliu de familie Domiciliul minorului |
| Custodia |
|
Autoritatea părintească Autoritate părintească comună Custodie · Custodia comună Custodie comună legală Custodia unică · Custodia împărțită Părinte custodian · Părinte necustodian Reședința minorului · Plan parental Părinte rezident · Părinte nerezident Coordonator parental |
|
Drepturile copiilor și părinților |
|
Relații personale cu minorul Dreptul de supraveghere Dreptul de găzduire Dreptul de vizită · Drept de acces Dreptul de corespondență Accesul părintelui la informații privitoare la minor Dreptul de decizie asupra bunăstării Dreptul bunicilor la legături personale Drepturile copilului · Drepturile omului Dreptul de reprezentare |
|
Arii cu tematică apropiată |
|
Abuzul între soți · Abuzul asupra copiilor Răpirea copiilor · Căsătoria minorilor Adulterul · Bigamie · Incestul · Familie monoparentală Răpirea internațională de minori Sindromul alienării părintești Sindromul Stockholm Sindromul Münchausen prin transfer Discriminare · Competența parentală Sexism în acordarea custodiei |
| Autoritățile competente |
|
Autoritatea tutelară · DGASPC SCC · SPAS · ARPCC ANPDC · Ministerul Justiției Judecătorie · Tribunal Poliția de proximitate Tribunal de minori și familie |
| Legislație în domeniu |
|
Codul Civil · Codul Familiei Legea 272/2004 Jurisprudența CEDO Regulamentul 2201 din 2003 al CE Convenția asupra Drepturilor Copilului Convenția de la Haga din 1980 Convenția de la Lanzarote Comisia Europeană privind Legislația Familiei iurispedia |
Rudenia este legătură bazată pe descendența unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun. În primul caz rudenia este în linie dreaptă, iar în al doilea în linie colaterală. Rudenia în linie dreaptă poate fi ascendentă sau descendentă.
În conformitate cu Noul Cod Civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, cu completările ulterioare, în România, gradele de rudenie exprimă apropierea, mai mare sau mai mică, a legăturii de sânge dintre rude. Acestea rezultă din numărul de nașteri sau de generații care despart rudele în linie dreaptă și, respectiv, din însumarea numărului de nașteri (sau de generații) care despart pe fiecare dintre rudele colaterale de ascendentul lor comun cel mai apropiat.[1]
Gradul de rudenie se stabilește astfel
- în linie dreaptă, după numărul nașterilor; astfel, fiul și tatăl sunt rude în gradul întâi, nepotul de fiu și bunicul sunt rude în gradul al doilea;
- în linie colaterală, după numărul nașterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun și coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, frații sunt rude în gradul al doilea, unchiul și nepotul în gradul al treilea, verii primari în gradul al patrulea.
Afini
La persoanele căsătorite, soții nu sunt rude și nici afini între ei, dar părinții unui soț sunt afini cu celălalt soț. Afinitatea nu se extinde dincolo de celălalt soț, deci rudele unui soț cu rudele celuilalt soț nu sunt afini și nu au nicio legătură de rudenie sau de afinitate din punct de vedere juridic.[2]
În Pravila ritorului Lucaci se precizează că: Lasă să ia ginerii și cumnații doa surori, căce că iaste a cincea spiță (și căsătoria nu poate fi considerată incestuoasă).
Note
- ↑ Noul cod civil (Legea nr. 287/2009), Gradele de rudenie
- ↑ „Ce sunt afinii?”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
- Codul Familiei 1954 - articolele 45 și 46
Lectură suplimentară
- Nicolae Constantinescu, Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie, Editura Univers, 2000
