Iugoslavi

Iugoslavi
'Jugosloveni
Југословени
Gavrilo Princip · Josip Broz Tito · Ivo Andrić
Meša Selimović  · Asim Ferhatović  · Goran Bregović
Populație totală

cifra exactă necunoscută (peste 400.000)
Regiuni cu populație semnificativă
Germania Germania590,000 (1985)[1]
Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii328,547 (2000)[2]
Elveţia Elveția172,657 (1991)[3]
Serbia Serbia80,721 (2002)[4]
Canada Canada65,305 (2006)[5]
Slovenia Slovenia527 (2002)[6]
Croaţia Croația176 (2001)[7]
Limbi vorbite
Sârbo-croată, Bosniacă, Croată, Sârbă, Slovenă, Macedoneană
Religii
Ortodoxism, Catolicism, Islam, Protestantism
Grupuri înrudite sau legate cultural
alte popoare slave, în special slavi de sud.

Iugoslavii (sârbo-croată, bosniacă, croată și slovenă cu alfabetul latin: Jugosloveni/ Jugoslovani/ Jugoslaveni ; sârbo-croată, sârbă, muntenegreană și macedoneană cu alfabetul chirilic: Југословени) este o denumire națională utilizată de către unele persoane din întreaga fosta Iugoslavie care continuă să fie folosit în unele țări succesoare federației.

De la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea, cărturarii notorii și influenți Jovan Cvijić (geograf și etnolog) și Vladimir Dvorniković (filozof și etno-psiholog) au pledat că "iugoslavii", ca neam supra-etnic, aveau "mai multe diferențe tribale, cum ar fi croații, sârbii și alții din cadrul acestuia". [8] Cuvântul "iugoslav", ce înseamnă "slav de miazăzi", a fost întrebuințat pentru prima dată de episcopul și politicianul Josip Juraj Strossmayer, la 1849. [9]

În 1943–1991, în Iugoslavia socialistă, denumirea oficială pentru civilii care doreau să se declare această etnie, foloseau ghilimele, "iugoslavi" (introdusă la recensământul din 1971). Ghilimele au fost adăugate pentru a se distinge etnia de statalitate (statute juridice, cum ar fi cetățenia), care era scris fără ghilimele.

Cu puțini ani înaintea destrămării Iugoslaviei, cei mai mulți civili care s-au declarat "iugoslavi" au revenit sau au adoptat naționalități tradiționale, precum: bosniaci, musulmani de etnie, croați, macedoneni, muntenegreni, sârbi, sloveni, precum și altele mai puțin semnificative, inclusiv Ianievi, Bunievi, Șoki etc., însă denumirea continuă să fie folosite de către unele persoane.[4]

Referințe

  1. ↑ Rogers Brubaker (), Citizenship and Nationhood in France and Germany (în engleză), Harvard University Press
  2. ↑ en Recensământul din SUA Arhivat în , la Wayback Machine.
  3. ↑ Robin Cohen; Professor of Sociology at the University of Warwick and Currently Dean of Humanities Robin Cohen (), The Cambridge Survey of World Migration (în engleză), Cambridge University Press
  4. 1 2 sr en Recensământul din Republica Serbia din 2002 Arhivat în , la Wayback Machine.
  5. ↑ en Origine etnică (247), răspunsuri unice și multiple ale originii etnice, și pe sexe a populației din Canada. Arhivat în , la Wayback Machine.
  6. ↑ en Recensământul din Slovenia din 2002
  7. ↑ sl Recensământul din Slovenia din 2002, clasificare detaliată după naționalitate. Arhivat în , la Wayback Machine.
  8. ↑ Wachte, Andrew (). Making a Nation, Breaking a Nation: Literature and Cultural Politics in Yugoslavia. Stanford University Press. pp. 92–94. ISBN 0-8047-3181-0.
  9. ↑ Enciklopedia Jugoslavije, Zagreb 1990, pp. 128-130.
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.