Florin austro-ungar

Francisc Iosif: 1 florin austro-ungar
FRANC · IOS · I · D · G · AVSTRIAE · IMPERATOR[1]; cap laureat[2], spre dreapta HVNGAR · BOHEM · GAL · LOD · ILL · REX A · A · [3]; stema: acvila bicefală încoronată
AG, 1876. Emisiune austriacă
Francisc Iosif: 4 florini
FERENCZ JÓZSEF I • K • A • CS • ÉS M • H • S • D • O • AP • KIR [4]; cap laureat, spre dreapta. În partea de jos K•B• (Körmöcbánya) MAGYAR KIRÁLYSÁG [5]; stema cu Coroana Sfântului Ștefan. Valoarea nominală este exprimată în forinți / florini / guldeni și în franci.[6]
AV 1873. Emisiune maghiară

Florinul austro-ungar sau guldenul austro-ungar sau forintul austro-ungar (în germană Österreichisch-ungarische Gulden:, maghiară : osztrák-magyar forint, iar în cehă : Rakousko-uherský zlatý) a fost moneda SIRNG-ului, a Imperiului austriac, apoi a celui austro-ungar din 1754, până la înlocuirea sa, în 1892, cu coroana austro-ungară, odată cu adoptarea etalonului-aur[7].

Istorie

Odată cu introducerea Conventionsthaler, în 1754, florinul / guldenul a fost definit ca jumătate de Conventionsthaler și, prin urmare, ca 1/20 din marca de Colonia[8] de argint, adică ~ 11,7 g, fiind împărțit în 60 de creițari / Kreuzer. Florinul / guldenul a devenit unitatea monetară standard a Imperiului habsburgic și, în continuare, a celui austro-ungar, rămânând în uz până în 1892. Între 1892 și 1900, cele două monede (guldenul / florinul și coroana) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Austro-Ungaria.

În 1857, Austria a trecut la sistemul zecimal, prin crearea unui nou creițar: 1 Kreuzer = 1/100 Florin, iar 1½ Florin = 1 Vereinsthaler[9].

Când, în 1866, Prusia a învins Austria, în bătălia de la Königgrätz, aceasta a ieșit din Zollverein, iar în 1867, odată cu instaurarea sistemului dualist, s-a orientat spre Uniunea Monetară Latină[10]. Prin urmare, s-au emis monede de aur cu valorile nominale de 8 florini și de 4 florini, care erau echivalente cu cele de 20 de franci francezi și respectiv de 10 franci francezi.

Cu toate acestea, Austro-Ungaria nu a avut niciodată statutul de membru deplin al Uniunii Monetare Latine în 1870, așa cum fusese prevăzut.

Subdiviziuni

1 florin austro-ungar = 60 de creițari (în germană : Kreuzer, iar în maghiară : krajcár[11]). Din 1857, 1 florin = 100 creițari.

Simboluri

În maghiară F, Frt, Ft; în latină Fl

Galerie de imagini

Bancnote

Au fost emise bancnote cu valori nominale 1, 5, 10, 50, 100 și 1.000 de florini, cu un avers în germană și un revers în maghiară.

Locuri de emisiune ale monedelor imperiale austriece respectiv austro-ungare

Marca de identificareLoculPerioadaObservații
AViena1765–1873
BKörmöczbánya/Kremnitz1765–1848
1849–1868		azi Kremnica, Slovacia
BLBruxelles/Brüssel1781–1789Țările de Jos Austriece, azi Belgia
CGyulafehérvár/Karlsburg pentru Austria1761–1764azi Alba Iulia, România
numai monede de cupru
Praha/Prag1767–1856Regatul Boemiei, azi Republica Cehă
CAGyulafehérvár/Karlsburg pentru Austria1746–1765azi Alba Iulia
numai Francisc I (coregent)
1764–1765azi Alba Iulia
numai monede de cupru de 1 Pfennig și de ½ Kreuzer
DGraz1767–1772
Salzburg1800–1809
EGyulafehérvár/Karlsburg1765–1867azi Alba Iulia
FHall in Tirol1765–1809Münze Hall, azi muzeu
GGraz1761–1763doar monede de cupru
Günzburg (pentru Austria)1764–1765doar monede de argint
1772–1779Markgrafschaft Burgau, azi în Germania
numai pentru comitatul Burgau
Nagybánya/Frauenbach1767–1848
1849–1851		azi Baia Mare
GRGraz1746–1765numai Francisc I (coregent)
GY.F.Gyulafehérvár/Karlsburg1868–1871azi Alba Iulia
HHall in Tirol1760–1780Münze Hall, azi muzeu
Günzburg1766–1805azi în Germania
HAHall in Tirol (pentru Ungaria)1746–1765Münze Hall, azi muzeu
numai Francisc I (coregent)
1752–1754Münze Hall, azi muzeu
numai polturaci (din poloneză : polturak) de argint
KKörmöczbánya/Kremnitz (pentru Austria)1760–1780azi Kremnica
doar monede de cupru
1767–1776azi Kremnica
doar ½ și 1 Konventionstaler (dacă argintul e deținut de stat)
Körmöczbánya/Kremnitz pentru Gorizia/Görz1788–1789
1794; 1799		azi Kremnica
K.B.Körmöczbánya/Kremnitz1540–1765
1848–1849
1868–1918
KB–KD1765azi Kremnica
numai ducați de aur
KM1763; 1765azi Kremnica
numai polturaci (din poloneză : polturak) de cupru
MMilano/Mailand1786–1859azi în Italia
NNagybánya/Frauenbach pentru Austria1780azi Baia Mare
N.B.Nagybánya/Frauenbach1580–1765
1849
1766–1780azi Baia Mare
doar ducați de aur
OOravicabánya/Oravicza1812–1816azi Oravița, România
PPraha/Prag pentru Austria1760–1764Regatul Boemiei, azi Cehia
numai monede de cupru
PR1746–1765Regatul Boemiei, azi Cehia
doar Francisc I (coregent)
SSzomolnok/Schmöllnitz pentru Austria1763–1780azi Smolník, Slovacia
Szomolnok/Schmöllnitz pentru Boemia1763; 1767azi Smolník, Slovacia
doar 1 Gröschel
Szomolnok/Schmöllnitz1775–1816azi Smolník
S KM1763azi Smolník
numai polturaci (din poloneză : polturak) de cupru
VVenezia/Venedig1793–1866azi Italia
WViena (pentru Gorizia/Görz)1521–1763
1772; 1775
1780–1781		doar monede de cupru
1799doar 2 Soldi (ediție numismatică)
WIViena (pentru Ungaria)1746–1765doar Francisc I (coregent)
1752numai polturaci de argint
În Viena (A) și Kremnica (SK) sunt emise, în prezent, monede euro.

Note

  1. ↑ Franciscvs Iosephvs I Dei Gratia Avstriae Imperator = Franz Iosif, prin grația lui Dumnezeu, Împăratul Austriei
  2. ↑ Cap purtând o cunună de laur
  3. ↑ Hvngariae Bohemiae Galiciae e Lodomeriae Illyriae Rex Archidvx Avstriae = rege al Ungariei, al Boemiei, al Galiției și al Lodomeriei, al Illiriei, arhiduce al Austriei.
  4. ↑ "Ferencz József Isten kegyelméből ausztriai császár és Magyar-, Horvát-, Szlavon-, Dalmátországok apostoli királya" = "Francisc Iosif, prin Grația lui Dumnezeu, Împărat al Austriei și Rege Apostolic al Ungariei, al Croației, al Slavoniei, al Dalmației"
  5. ↑ "MAGYAR KIRÁLYSÁG" = Regatul ungar
  6. ↑ Monedele de aur de 4 și de 8 florini erau echivalente cu monedele de 10, respectiv de 20 lire / franci din Uniunea Monetară Latină.
  7. ↑ Etalonul-aur, din franceză : Étalon-or (în engleză : Gold Standard) este un sistem monetar în care unitatea de cont sau etalonul monetar corespunde unei mase fixe de aur.
  8. ↑ Marca de Köln de argint
  9. ↑ Vereinsthaler-ul, creat în 1857, a fost ultimul taler / thaler din Germania. Era o monedă care conținea 16,66 grame de argint fin. Când Imperiul habsburgic s-a separat de Confederația germană (Deutscher Bund), după încheierea Războiului austro-prusac din 1866, baterea de taleri austrieci a luat sfârșit (cu excepția talerului Maria Terezia, folosit de atunci doar pentru tezaurizarea argintului și în numismatică).
  10. ↑ Uniunea Monetară Latină a fost constituită prin Convenția monetară din 23 decembrie 1865, care reunea cinci țări semnatare europene. Obiectivul acestui tratat era instituirea unei organizații monetare comune, care era fondată pe regimul bimetalismului aur-argint. Ulterior, acestei Uniuni Monetare, i s-au alăturat, prin convenții bilaterale, și alte state, printre care România, Imperiul rus și Austro-Ungaria. Uniunea Monetară Latină a fost dizolvată de facto la 1 ianuarie 1927.
  11. ↑ În ortografia maghiară mai veche: krajczár

Vezi și

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.