Waldshut-Tiengen

Waldshut-Tiengen (în alemanică Waldshuet-Düenge) este o localitate în sud-vestul landului Baden-Württemberg, Germania, direct la frontiera elvețiană. Este cel mai mare oraș din districtul Waldshut.

Waldshut-Tiengen
—  comună urbană[*]​, localitate de frontieră[*]​, reședință de district rural[*]​ și Greater district town in Baden-Württemberg[*][[Greater district town in Baden-Württemberg |​]]  —


Stemă
Waldshut-Tiengen
Waldshut-Tiengen (Germania)
Poziția geografică
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}})
Țară Germania
vereinbarte Verwaltungsgemeinschaft[*][[vereinbarte Verwaltungsgemeinschaft (type of community in Germany)|​]]Vereinbarte Verwaltungsgemeinschaft Waldshut-Tiengen[*][[Vereinbarte Verwaltungsgemeinschaft Waldshut-Tiengen (agreed administrative community in the district Landkreis Waldshut, Baden-Württemberg, Germany)|​]]
Land Baden-Württemberg
Subregiune administrativă a Baden-Württemberg[*]​Regiunea administrativă Freiburg
District din Baden-Württemberg[*]​ Waldshut
Subdiviziuni orășenești2 centre *in Waldshut si in Tiengen( si 1 0 cartiere
Guvernare
 - PrimarPhilipp Frank[*][[Philipp Frank (politician german)|​]] (CDU)
Suprafață[1]
 - Total77,98 km²
Altitudine341 m.d.m.
Populație (2006-12-31)
 - Total22.586 locuitori
 - Densitate290 loc./km²
Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal79741–79761
Prefix telefonic07741
Cod zonal07751, 07741
Localități înfrățite
 - BloisFranța
 - LewesRegatul Unit
 - CourtenayFranța
Număr de înmatriculare (auto)WT
Prezență online
www.waldshut-tiengen.de
OpenStreetMap relation
Poziția localității Waldshut-Tiengen

Istorie

Waldshut a fost menționat în mod indirect pentru prima dată în 1256 în cadrul unui document de conciliere emis de Mănăstirea St. Blasien care menționa un anume Arnoldo scultheto in Waldishuote.[2] Pentru cea mai mare parte a istoriei sale, Waldshut a fost parte din Austria Anterioară uneori servindu-i chiar drept capitală. În timpul războaielor napoleoniene Waldshut va fi retrocedat Marelui Ducat de Baden.

Tiengen inițial a fost împărțit între casa de Krenkingen și Principatul Episcopal de Constanța. Așezarea va schimba conducători de mai multe ori, înainte ca și ea să ajungă parte a Marelui Ducat de Baden, în timpul războaielor napoleoniene.

Note
  1. Alle politisch selbständigen Gemeinden mit ausgewählten Merkmalen am 31.12.2018 (4. Quartal) (în germană), Statistisches Bundesamt[*][[Statistisches Bundesamt (German registration authority)|​]], accesat în
  2. Johann Wilhelm Braun (Bearb.): Urkundenbuch des Klosters Sankt Blasien im Schwarzwald. Von den Anfängen bis zum Jahre 1299. Teil I, 2003, S. 479 ff. Nr. 374.
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.