Viorica Flintașu

S-a născut într-o familie de țărani români bihoreni originari din Săliște de Beiuș, județul Bihor, refugiați la Brașov, în perioada 1940 - 1944, când a fost ocupat Ardealul de Nord.[2] Tatăl său a fost meșter olar, iar mama, Ileana, a fost pricepută la alesături pentru ștergare.[3] Este sora poetului Gheorghe Pituț și a preotului paroh al Bisericii Ortodoxe Beiuș, Ioan Pituț.[2]

După finalizarea studiilor a activat ca bibliotecară în Criștioru de Jos, Rieni și Dobrești. A debutat în anul 1960 pe scena Casei de Cultură din Ștei. În anul 1964 se căsătorește și se stabiliște la București.[3]

În anul 1966 debutează la Radiodifuziunea Română, cu Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii, condusă de dirijorul George Vancu și la Televiziunea Română. În același an îi apare primul disc la Casa „Electrecord”.[2][3]

Între anii 1967-1970, a fost solistă de muzică populară a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Filarmonicii „George Enescu”, orchestră desființată în anul 1970, iar între 1970-1975 a fost solista Ansamblului artistic „Doina” al Armatei - București.

Din anul 2000, Viorica Flintașu, este membră a Academiei Artelor Tradiționale din România.[3]

• În anul 2001 a devenit Cetățean de onoare al municipiului București. [4]
• În anul 2003 i s-a decernat diploma „Pro Meritis”, a Direcției pentru Cultură a județului Bihor.
• În anul 2003, în cadrul spectacolului „500 de ani de atestare documentară” primăria din Ștei i-a acordat Diploma de Excelență.

Discuri Electrecord

• 1966 - "Aud pașii badiului"
• 1971 - "Mult mă-ntrebă maica mea"
• 1977 - "Mă cunosc că-s bihoreană"
• 1980 - "Inima mea cea cu dor"
• 1982 - "Interpreți bihoreni(3) (cu Florica Duma) "
• 1983 - "Mîndre-s horile-n Bihor"
• 1986 - "Eu cu dor badea cu dor"
• 1999 - "Cine mi-o făcut ochii"
• 2002 - "Dă, Doamne, pe lume bine"
• 2007 - "Cine mi-o făcut ochii"

Interviuri

• Horitoarea dintre dealurile Beiusului, Formula AS - anul 2004, numărul 605