Vila urbană a lui Vladimir Herța

Vila urbană a lui Vladimir Herța (numită și Casa Herța) este un monument de arhitectură și istorie de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău,[1] amplasat în Centrul istoric, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, 115A. Arhitectura casei este realizată în stil eclectic, în formele barocului vienez.

Vila urbană a lui Herța
Poziționare
Coordonate🌍 ({{PAGENAME}})
LocalitateChișinău
Municipiumunicipiul Chișinău
Țara Republica Moldova
AdresaBulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, 115
Edificare
ArhitectHenrik Lonsky
Stilbaroc
Data începerii construcției1903
Data finalizării1905
Stare de conservaresatisfăcătoare

Istoric

Edificiul a fost construit în anul 1905 pe locul unei case ridicate în anii 30 ai secolului al XIX-lea de arhitectul orașului, O. Gasket. Din 1845, această casă este achiziționată de către moșierul Iorgu Balș, casă pe care o donează unui orfelinat ce i-a purtat numele, iar din anul 1903 a devenit proprietatea nobilul Vladimir Herța, consilier titular, jurist și om politic român, primar al orașului Chișinău.[2][3]

În 1907 casa a fost transmisă Regimentului de infanterie „Volânia” pentru a găzdui biroul și întâlnirea ofițerilor.[4]

În anii ’30 ai secolului al XX-lea, edificiul a fost transformat în „Teatrul Modern”, iar mai târziu a fost sediul Ministerului Basarabiei. La câțiva ani după moartea lui Herța, pe 26 noiembrie 1939 aici este înființată de către sculptorul Alexandru Plămădeală Pinacoteca Municipiului Chișinău.[5]

În toamna anului 1940, după anexarea Basarabiei la URSS, Pinacoteca a fost reorganizată în Muzeului de arte al RSSM. În urma cutremurului din 1977 clădirea a fost avariată.[6] În anul 2006 casa a fost restaurată, dar infecient, după părerea multor funcționari din domeniul patrimoniului cultural, Ministerul Culturii alocând peste 11 milioane de lei (MDL) adică aproximativ 553 mii euro.[3][7][8]

Descriere

Fațada principală a edificiului este somptuos decorată cu ornamente geometrice și vegetale bogat reliefate.[6] Intrarea este amplasată lateral spre dreapta, iar în interior se afla un cabinet sau o capelă, ambele rezalite dominate de cupole de forme complexe, baroce.[9] Decorația interioarelor abundă în ciubuce aurite, fresce și zugrăveli ale tavanelor și pereților.[10]

Galerie de imagini
  • Casa la începutul sec. XX
  • Edificiul în perioada sovietică.
  • Edificiul în 2018
  • Edificiul în 2022
  • Detalii arhitecturale

Referințe
  1. „Lista monumentelor protejate de stat din municipiul Chișinău”. chisinau.md. Accesat în .
  2. „Ștefan cel Mare, 115: Vila urbană a lui Vladimir Herța”. monument.sit.md. Accesat în .
  3. „Casa Herța, edificiu cu arhitectură unică în Chișinău”. CuzaNet. Accesat în .
  4. ru „Рассказываем историю дома, в котором долгое время располагался Художественный музей Молдовы”. locals.com. Accesat în .
  5. „Vila urbană Herța și misterul trenului dispărut”. heymoldova.com. Accesat în .
  6. „Vila urbană a lui "Vladimir Herta"'”. casamare.md. Accesat în .
  7. „Vila Urbană „Casa Herța" din inima Capitalei „cere ajutor". În ce hal a ajuns monumentul de arhitectură”. curentul.md. Accesat în .
  8. ru „Руины после реставрации: Дом бывшего мэра Кишинёва Владимира Херцы находится в плачевном состоянии”. point.md. Accesat în .
  9. „Descoperă istoria Casei Herța, fostul Muzeu de Arte Plastice din RASSM”. diez.md. Accesat în .
  10. „Vila urbană a lui Vladimir Herța”. preturabuiucani.md. Accesat în .
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.