Vasile Cărăbiș

Vasile Cărăbiș (n. , Câmpofeni, România – d. , București, România) a fost un istoric și un etnograf român.

Vasile Cărăbiș
Date personale
Născut
Câmpofeni, România
Decedat (92 de ani)
București, România
Cetățenie România
Ocupațieprofesor de liceu[*]​
lector universitar[*]​
cercetător
jurnalist
Limbi vorbitelimba română
Activitate
Alma materFacultatea de Istorie a Universității din București 

S-a înscris în rândul cercetătorilor renumiți ai istoriei Olteniei.[1] Conform istoricului Alexandru Ștefulescu, profesorul Cărăbiș a fost autorul gorjean, care, până în anul 1990 a scris cel mai mult și mai competent despre județul Gorj și mai ales despre satele de pe valea Jaleșului,[2] cărora și-a dedicat viața de cercetător și cărțile.[3]

Primii ani

Viitorul profesor s-a născut la data de 13 februarie 1909, pe valea Jaleșului, în satul Câmpofeni din Gorj,[4] A rămas orfan de mic, după ce tatăl său a murit în Primul Război Mondial.[5]. După școala primară urmată la Arcani, Cărăbiș a urmat studiile secundare la Târgu-Jiu în perioada 1922-1926 la Liceul „Tudor Vladimirescu" și pe cele liceale la Silistra (județul Durostor), în perioada 1929-1933. Studiile superioare le-a efectuat la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București între 1933-1937, devenind licențiat în istorie în 1938.[4]

Cariera

Între momentul terminării studiilor universitare și anul 1962, a profesat la catedra Liceului „Aurel Vlaicu” din București. Ulterior, a predat la Institutul Pedagogic din Craiova, între 1962-1969, ca lector universitar, fiind șeful Catedrei de Istorie-Geografie în perioada 1963-1966 și decan.[4]

A fost preocupat de istorie regională,[6] cercetările și subiectele cărților sale axându-se mai ales pe zona județului Gorj și în special pe cea a văii Jaleșului.[7] Contribuțiile sale se disting prin folosirea unor materiale inedite. S-a ocupat și de etnografie și folclor.[6] Pe lângă cărțile despre istoria Gorjului publicate,[8] activitatea sa de cercetare s-a extins cu articole publicate în reviste și ziare centrale sau locale.[2]

S-a remarcat și prin activitatea jurnalistică,[9] semnând cu mai multe pseudonime, Casil, Carasil, Horia Dumbravă, Pandurul, V. Câmpofeanul.[5]

A decedat la 24 martie 2001, fiind înmormântat la București, în cimitirul Pieptănari.[4]

In memoriam

În anul 2013, prozatorul Dumitru Dănău l-a supranumit „erou cultural al văii Jaleșului".[10]

Școala Primară din Cărăbiș poartă astăzi, numele său.[11]

Opera

Cărți de flolclor și cercetare etnologică
[4]
  • Suflet din sufletul neamului, 1945: culegere de folclor din satul Câmpofeni[4]
  • Nedeile, 1966: dedicată manifestărilor nedililor gorjenești[4]
  • Șiraguri de mărgăritare, 1967: culegere de floclor poetic[4]
  • Folclor din Oltenia și Muntenia, Vol. III, 1968: culegere de 214 texte, realizată în perioada 1942-1962[4]
  • Nunta și Furca de pe Valea Jaleșului, 1969: obiceiuri de nuntă și de șezătoare[4]
  • Poezii populare românești, 1986: culegere de folclor din Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Transilvania, din perioada 1965-1969, realizată în special prin intermediul studenților[12]
  • Tradiții și obiceiuri de pe Valea Jaleșului, 1995: monografie tematică[12]
  • Morile si pivele de pe Valea Jaleșului, 2002[12]
Cărți documentare despre satele văii Jaleșului
[12]
  • Sate de moșneni de pe Valea Jaleșului, 1976: istoricul și evoluția a 6 sate din zonă[12]
  • Documente de pe valea Jaleșului[12]
Cărți cu conținut istoric-documentar
[12]
  • Publicații periodice din Gorj. Documentar, 1979: inventar sistematic al publicisticii gorjene[12]
  • Istoria Gorjului 1995[8]
  • Tudor Vladimirescu, 1996[8]
Cărți cu conținut inspirat de personaje ale istoriei naționale
[8]
  • Un domn al Moldovei, Alexandru Vodă Cornea, 1946[8]
  • Despre pierderea limbii dacilor, 1983[8]
  • Badea Cârțan : propagandist de cărți românești, 1985[8]
Creații literare
[8]
  • Împețitul lui Dănuț, 1974: piesă de teatru într-un act de inspirație folclorică având ca origine satele Stolojani și Câmpofeni[8]
  • Din anii dimineții - povestiri pentru copii, 1988: documentar al vieții copiilor de pe valea Jaleșului până în anul 1916[8]
  • Goana după curcubeu: povestire[8]

Note
  1. en Firu, iuliana; The historical-religious context of the Romanian Country in the formation og Gorj’s literature: 15th-17th century in Boldea, Iulian & Sigmirean, Cornel & Buda, Dumitru-Mircea (Editors); Multiculturalism through the lenses of literary discourse: Section: History, Political Sciences, International Relations; ; ISBN: 978-606-8624-09-9; Arhipelag XXI Press; Tîrgu Mureș; 2019; p. 190; accesat la 1 iunie 2021
  2. Personalități care au fost în Gorj, Șerban, 2009, p. 355
  3. Unitatea administrativ teritorială județul Gorj, reprezentată prin Consiliul Județean Gorj; Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric; Priectul Euro-Strategie, Euro-Administrație, Euro-Cetățeni 2011; p. 79; accesat la 1 iunie 2021
  4. Personalități care au fost în Gorj, Șerban, 2009, p. 355
  5. Petcu, Viorica Angelica (învățătoare); Vasile Cărăbiș - 100 de ani de la naștere; Școala Primară Cimpofeni, scoalaprimaracimpofeni.blogspot.com; 30 martie 2010; accesat la 1 iunie 2021
  6. Ștefănescu, Ștefan; Enciclopedia istoriografiei românești, Editura științifică și enciclopedică; 1978; p. 178
  7. Personalități care au fost în Gorj, Șerban, 2009, p. 356
  8. Personalități care au fost în Gorj, Șerban, 2009, p. 358
  9. fr Papahagi, Cristina; Idéologies de la langue nationale : une comparaison entre le français et le roumain[nefuncțională] ; New Europe College Ștefan Odobleja Program Yearbook; 2017; p. 150
  10. Dănău, Dumitru; Comoara din legendă; 2013; Editura Semănătorul; p. 3; accesat la 1 iunie 2021
  11. Consiliul Local al Comunei Arcani, Județul Gorj; Hotărârea Nr. 3 privind rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat de pe raza comunei Arcani, județul Gorj, pentru anul școlar 2019-2020; 23 ianuarie 2019; accesat la 1 iunie 2021
  12. Personalități care au fost în Gorj, Șerban, 2009, p. 357

Bibliografie
Lectură suplimentară
  • Datcu, Iordan; Dicționarul etnologiclor români, Vol. I; Editura Saeculum; București; 1998; p. 153
  • Grozoiu, Loredana-Maria; Vasile Cărăbiș – emblemă a folclorului românesc; „Colloquia”, 16 aprilie 2010, Craiova, sub egida Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor”
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.