Unități care nu fac parte din SI

Sunt unități de timp, mărimi geometrice, suprafață, volum și masă.

Acestea sunt unități legate de constantele fundamentale ale fizicii. Cu excepția unității astronomice, valoarea lor poate fi cunoscută doar prin determinări experimentale, în limitele erorilor de măsurare. Incertitudinea se referă la cifrele din paranteze.

^(a) Valorile în unități SI a tuturor unităților din tabel. cu excepția unității astronomice provin din lista de constante fundamentale recomandate de CODATA în 2002.[4]

^(b) Electronvoltul este energia cinetică primită de un electron la traversarea unei diferențe de potențial de 1 V în vid. Electronvoltul este adesea folosit împreună cu prefixele SI.

^(c) Daltonul (Da) și unitatea de masă atomică unificată (u) sunt alte denumiri (și simboluri) pentru aceeași unitate, egală cu a 1/12-a parte a atomului de ¹²C liber, în repaus și în starea sa fundamentală. Daltonul este adesea folosit împreună cu prefixele SI, de exemplu pentru a exprima masele marilor molecule în kilodaltoni, kDa, sau megadaltoni, MDa, și pentru a exprima valoarea micilor diferențe de masă ale atomilor sau moleculelor în nanodaltoni, nDa, sau picodaltoni, pDa.

^(d)Unitatea astronomică este egală aproximativ cu distanța medie dintre Soare și Pământ. Este raza unei orbite newtoniene circulare neperturbată în jurul soarelui a unei particule de masă infinitezimală, deplasându-se cu o viteză medie de 0,017 202 098 95 radiani pe zi (numită și constanta lui Gauss). Valoarea unității astronomice este dată în IERS Conventions 2003.[5] Valoarea unității astronomice în metri provine din efemeridele JPL DE403[6]

Acestea sunt unități care răspund nevoilor specifice ale unor grupuri de utilizatori. Deși se consideră că ar fi preferabilă utilizarea unităților SI, dacă utilizatorii consideră că aceste unități le sunt mai convenabile, sunt liberi să le folosească. Totuși, este necesară existența unei relații de conversie în unități SI.

^(a) Unitatea bar și simbolul său sunt incluse în Rezoluția 7 a celei de a 9-a CGPM (1948). Din 1982 toate mărimile termodinamicii sunt tabelate la presiunea „normală” de 1 bar. Înainte de 1982 presiunea „normală” era atmosfera fizică, egală cu 1,013 25 bar, adică 101 325 Pa.

^(b) Millimetrul de mercur este în unele țări unitatea legală pentru măsurarea presiunii sangvine.

^(c) (c) Ångströmul este larg utilizat în domeniul cristalografiei cu raze x și în chimia structurală deoarece lungimea legăturilor chimice se situează în acest domeniu, între 1 și 3 ångströmi. Cu toate astea, ångströmul n-a fost confirmat nici de CIPM, nici de CGPM.

^(d) Mila marină este o unitate folosită în navigația maritimă și aerieană la exprimarea distanțelor. Valoarea sa a fost adoptată convențional la Prima Conferință hidrografică internațională extraordinară, Monaco, 1929, sub numele de „milă marină internațională”. Nu există un simbol fixat la nivel internațional, dar sunt folosite simbolurile M, NM, Nm și nmi. Această unitate a fost inițial aleasă și continuă să fie folosită deoarece o milă marină corespunde pe suprafața Pământului aproximativ la unghiul de un minut față de centrul Pământului, ceea ce este comod când longitudinile și latitudinile sunt exprimate în grade și minute.

^(e) Unitatea barn este o unitate de suprafață folosită în fizica nucleară pentru exprimarea secțiunilor eficace.

^(f) Nodul coresponde la o milă marină pe oră. Nu există un simbol fixat la nivel internațional, dar de obicei se folosește simbolul kn.

^(g) Egalitatea L_A = n Np (unde n este un număr) trebuie înțeleasă drept ln(A₂/A₁) = n. Deoarece L_A = 1 Np, A₂/A₁ = e. Simbolul A este utilizat aici pentru a desemna amplitudinea unui semnal sinusoidal, iar L_A este numit logaritmul natural (neperian) al raportului amplitudinilor, sau diferența de nivel logaritmică a amplitudinii.

^(h) Egalitatea L_X = m dB = (m/10) B (unde m este un număr) trebuie înțeleasă drept lg(X/X₀) = m/10. Deoarece L_X = 1 B, X/X₀ = 10, și deoarece L_X = 1 dB, X/X₀ = 10^1/10. Dacă X definește un semnal mediu la puterea a doua sau o mărime de tip putere, L_X este denumit nivel de putere relativ la X₀.

⁽ⁱ⁾ La folosirea acestor unități, este importantă precizarea naturii mărimii în discuție și valoarea de referință utilizată. Aceste unități nu sunt unități SI, dar utilizarea lor împreună cu SI este acceptată de CIPM.

^(j) Arareori este necesară precizarea valorilor numerice ale neperului, belului și decibelului (precum și relația dintre bel și decibel cu neperul). Asta depinde de modul în care sunt definite mărimile logaritmice.

Conferința Generală de Măsuri și Greutăți (GGPM) a recunoscut avantajele sistemelor CGS și ale sistemului lui Gauss în anumite domenii ale fizicii ca electrodinamica clasică și relativistă.[7] Unitățile cu nume special sunt prezentate în tabelul următor. Ca și alte unități, ele pot fi folosite împreună cu prefixele SI.

^(a) Această unitate și simbolul său sunt incluse în Rezoluția 7 a celei de a 9-a CGPM, 1948.

^(b) Unitatea gal este o unitate folosită în geodezie și geofizică pentru a exprima accelerația gravitațională.

^(c) Aceste unități fac parte din sistemul CGS tridimensional „electromagnetic”, bazat pe ecuații cu mărimi neraționalizate. Ele trebuie comparate cu atenție cu unitățile corespunzătoare din SI, care se bazează pe ecuații raționalizate în patru dimensiuni și patru mărimi electromagnetice. Fluxul magnetic Φ și inducția magnetică B sunt definite prin ecuații similare în sistemul CGS și SI, ceea ce permit relațiile de corespondență din tabel. Totuși, câmpul magnetic H (neraționalizat) este egal cu 4π × H (raționalizat).

Există foarte multe unități în afara SI, care prezintă doar un interes istoric. Unele se mai folosesc, ca de exemplu barilul de petrol sau galonul de benzină. De asemenea, unele unități ca țolul, piciorul și yardul mai sunt folosite în unele țări. CIPM nu vede nicio rațiune pentru a fi menținute, dar există liste de factori de conversie în unități SI en .