Domitius Ulpianus

Domitius Ulpianus (cunoscut mai ales ca Ulpian, n. 170 d.Hr., Tir, Imperiul Roman – d. 228 d.Hr., Roma, Imperiul Roman) a fost un jurist roman. El a fost considerat unul dintre marile autorități juridice din timpul său și a fost unul dintre cei cinci juriști[7] pe care urmau să se bazeze deciziile, în conformitate cu legea citațiilor (Lex citationum) a lui Valentinian al III-lea.[8]

Domitius Ulpianus
Date personale
Nume la naștereGnaeus Domitius Annius Ulpianus
Născut170 d.Hr.[1]
Tir, Imperiul Roman
Decedat228 d.Hr. (58 de ani)[2][3][4][5]
Roma, Imperiul Roman[6]
Cauza decesuluiomor
Ocupațieconsilier juridic[*]​
scriitor
Limbi vorbitelimba latină

Biografie

Ulpian a fost, împreună cu Iulius Paulus, asesor al lui Papinianus în epoca în care acesta este prefect al pretoriului (203 - 212). Magister a libellis sub Caracalla, exilat de Elagabal (218 - 222), rechemat de Alexandru Sever (208 - 235) care îl numește praefectus annonae apoi praefectus praetorio (222), membru al Consiliului principelui, devenind una din personalitățile cele mai influente ale Imperiului, Ulpianus este ucis la scurt timp însă de o rebeliune a pretorienilor din Roma.

Opera

Opera sa, extrem de bogată (peste 280 cărți) și variată, redactată în cea mai mare parte în timpul domniei lui Caracalla (211-217), cuprinde un comentariu la edictul pretorian, Ad edictum (81 cărți), un comentariu la opera lui Massurius Sabinus, Ad Sabinum (51 cărți), lucrări de drept familial (tratând legile epocii lui Augustus, Lex Iulia et Papia - 20 cărți, Lex |Iulia de adulteriis - 5 cărți), de drept administrativ (De oficiis proconsulis - 10 cărți), precum și manuale (Institutiones - 3 cărți, Regulae - 7 cărți). Ulpianus este autorul cel mai mult citat (peste 2500 de fragmente) în Digesta lui Iustinian cel Mare (circa 1/3 din aceasta). Este, de asemenea, juristul roman din a cărui operă s-au păstrat cele mai numeroase fragmente, remarcabile prin claritatea și accesibilitatea stilului, oferind o imagine cuprinzătoare asupra literaturii și practicii juridice a vremii.

Note
  1. Ulpiano, National Library of Portugal
  2. Domitius Ulpianus, Brockhaus Enzyklopädie
  3. Domici Ulpià, Autoritats UB
  4. Domitius Ulpianus, Catalogue of the Library of the Pontifical University of Saint Thomas Aquinas
  5. Domici Ulpià, Gran Enciclopèdia Catalana
  6. Czech National Authority Database, accesat în
  7. Ceilalți patru fiind Gaius, Paulus, Papinian și Modestinus
  8. en Wolfgang Kaiser (). „Justinian and the Corpus Iuris Civilis”. În Johnston, David. The Cambridge Companion to Roman Law (în English). Cambridge University Press. p. 120. ISBN 9781139034401.

Bibliografie
  • Tony Honoré, Ulpian: Pioneer of Human Rights; Oxford University Press; 2002.

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.