Trinculo (satelit)

Trinculo /trin'ku.lo/ este un satelit neregulat retrograd al lui Uranus. A fost descoperit de un grup de astronomi condus de Holman, et al. pe 13 august 2001, și a primit denumirea temporară S/2001 U 1.

Descoperire
Trinculo
Descoperit de	Matthew J. Holman^⁠(d) John J. Kavelaars^⁠(d) Dan Milisavljevic^⁠(d) Brett J. Gladman^⁠(d)
Dată descoperire	13 august 2001[1][2] (confirmat în 2002[1][3])
Denumiri
Denumire MPC	Uranus XXI
Pronunție	/trin'ku.lo/
Caracteristicile orbitei
Raza medie a orbitei	8.504.000 km[4][5]
Excentricitate	0,2200[4][5]
Perioadă orbitală	749,24 z
Înclinație	167° (față de ecliptică)[4]
Sateliți	Uranus
Caracteristici fizice
Raza medie	9 km (estimare)[6]
Suprafață	~1.000 km² (estimare)
Volum	~3.000 km³ (estimare)
Masă	~3,9×10¹⁵ kg (estimare)
Densitate medie	~1,3 g/cm³ (presupusă)
Gravitație	~0,0021 m/s² (estimare)
Viteză cosmică	~0,007 km/s (estimare)
Perioadă de rotație	?
Înclinare axială	?
Albedo	0,04 (presupus)[6]
Temperatură	~65 K (estimare)

Confirmat ca Uranus XXI, a fost numit după bufonul beat Trinculo din piesa Furtuna a lui William Shakespeare. Trinculo este cel mai mic dintre cei 27 de sateliți ai lui Uranus, are aproximativ 18 km lățime și are aproximativ dimensiunea insulei Manhattan.

Vezi și

Sateliții naturali ai lui Uranus

Referințe

Daniel W. E. Green (30 septembrie 2002). „IAUC 7980: S/2001 U 1”. IAU Circular. Accesat în 8 ianuarie 2011.
Jennifer Blue (16 octombrie 2008). „Planet and Satellite Names and Discoverers”. Working Group for Planetary System Nomenclature (WGPSN). Accesat în 19 decembrie 2008.
Sheppard, Scott S. „New Satellites of Uranus Discovered in 2003”. Institute for Astronomy at the University of Hawaii. Arhivat din original la 5 mai 2008. Accesat în 19 decembrie 2008.
Sheppard, Jewitt & Kleyna 2005, p. 523, Table 3.
Jacobson, R.A. (2003) URA067 (28 iunie 2007). „Planetary Satellite Mean Orbital Parameters”. JPL/NASA. Accesat în 23 ianuarie 2008.
Sheppard, Jewitt & Kleyna 2005, p. 523, Table 3 ... rⁱ (km) ... 9 ... ⁱ Radius of satellite assuming a geometric albedo of 0.04. .

Sheppard, S. S.; Jewitt, D.; Kleyna, J. (2005). „An Ultradeep Survey for Irregular Satellites of Uranus: Limits to Completeness”. The Astronomical Journal. 129 (1): 518–525. Bibcode:2005AJ....129..518S. doi:10.1086/426329.

Legături externe

David C. Jewitt pagini
Sateliții cunoscuți ai lui Uranus (de Scott S. Sheppard^⁠(d))
MPC: Serviciul de efemeride prin sateliti naturali

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[IAUC_7980-1] Daniel W. E. Green (30 septembrie 2002). „IAUC 7980: S/2001 U 1”. IAU Circular. Accesat în 8 ianuarie 2011.

[usgs-2] Jennifer Blue (16 octombrie 2008). „Planet and Satellite Names and Discoverers”. Working Group for Planetary System Nomenclature (WGPSN). Accesat în 19 decembrie 2008.

[moons2003-3] Sheppard, Scott S. „New Satellites of Uranus Discovered in 2003”. Institute for Astronomy at the University of Hawaii. Arhivat din original la 5 mai 2008. Accesat în 19 decembrie 2008.

[FOOTNOTESheppardJewittKleyna2005523Table_3-4] Sheppard, Jewitt & Kleyna 2005, p. 523, Table 3.

[JPL-5] Jacobson, R.A. (2003) URA067 (28 iunie 2007). „Planetary Satellite Mean Orbital Parameters”. JPL/NASA. Accesat în 23 ianuarie 2008.

[Sheppard_et_al._2005_radius/albedo-6] Sheppard, Jewitt & Kleyna 2005, p. 523, Table 3 ... rⁱ (km) ... 9 ... ⁱ Radius of satellite assuming a geometric albedo of 0.04. .