Tomiris

Tomiris (formă grecească a numelui iranian Tahm-Rayiš)[1] (circa. 530 IC) a fost regina masageților, un popor iranian din Asia Centrală, la est de Marea Caspică. Herodot este primul istoric care o amintește, fiind urmat de Strabon, Polyaenus, Cassiodorus, și Iordanes (în De origine actibusque Getarum, Originea și faptele goților).

Tomiris împreună cu fiul ei Spargapises (conducătorul armatei lui Tomiris) sunt de origine iraniană și au nume iraniene.[1]

Istoricii greci afirmă că ea l-a învins și omorât pe împăratul persan Cyrus al II-lea cel Mare, în timpul asaltului inițial al invaziei acestuia asupra Masageției. Consilierii lui Cyrus l-au sfătuit sa întindă o capcană sciților care îl urmăreau. Perșii au lasat în urmă o tabară, aparent abandonată, cu o rezervă importantă de vin. Sciții nu erau obișnuiti cu vinul, fiind consumatori de hașiș și, ca urmare, s-au îmbătat[2]. Perșii au atacat prin surprindere, măcelărind armata massagetă și capturându-l pe fiul lui Tomiris Spargapises. Acesta, odată trezit din beție, s-a sinucis.
Tomiris i-a trimis un mesaj lui Cyrus, denunțând trădarea și provocându-l la o bătălie onorabilă. În lupta ce a urmat, perșii au fost învinși, cu pierderi mari, Cyrus a fost ucis și Tomiris l-a decapitat, păstrandu-i capul într-un vas de vin.[3]. Atât folclorul persan cât și cel din Asia Centrală mențin diverse alte povestiri despre Tomiris.